În ultima vreme mă obsedează conceptul de a fi prost, mai exact aspectul percepției societății prin ochii unui prost. Oare cât de deformată poate părea realitatea privită și trăită din perspectiva unei colecții mari de stereotipuri si prejudecăți? Probabil că nu voi afla niciodată...
Recunosc că nu mi-a plăcut literatura în liceu și nici sistemul de învățământ de atunci nu mi-a deschis acest apetit. Am primit recent un email cu fragmente din lucrările lui Pastorel Teodoreanu iar unul din ele mi-a plăcut la nebunie și as vrea să-l citez mai jos:
Nu pot să nu remarc că aceste patru randuri de mai sus descriu perfect situația majorității cetățenilor acestei țări, o majoritate care târăște în urma ei o minoritate care iși dorește o cu totul altă direcție. Un punct comun al tuturor mâzgălelilor din acest blog este datorată acestei majorități. Îmi este din ce în ce mai evident că a apărut, acum ceva vreme, un curent în continuă dezvoltare, curent pe care aș vrea să-l numesc “prezumția de a fi prost” și aș vrea să-i demonstrez existența apelând la un exemplu recent (din sutele disponibile).
După cum ai aflat din Vinerea Prostilor, mă chinui (la propriu!) să dau niște bani unor furnizori de soluții “cafea-la-birou” cerându-le niște lucruri simple și de bun simț. Este fustrant cum am ajuns în poza în care le fac vânzarea în locul lor și sunt tratat ca ultimul fraier. Stiu că oamenii adevărați de vânzări sunt excepții în România și tocmai de asta mă arunc eu în “plasa” lor, din cauză că ei nu mă pot prinde nici dacă și-ar dori.
Poate că sunt eu tâmpit, dar un client în plasă este unul care trebuie servit, nu? Ce fac ei în schimb este aproape paradoxal: se incurcă în plase și iși bat joc de client. Cea mai proastă presupunere pe care o fac ei este că sunt cei mai deștepți, iar restul sunt proști. În realitate ei sunt niste proști cu două mari categorii de clienți: proști (majoritatea) și restul (mai mult sau putin pretențioși, cu așteptări mai mici sau mai mari, care fac compromisuri). Avantajele majore ale unui prost sunt clare, nu le neg:
Am dat recent peste niște tâmpiți (alcor holding, cu minuscule din respect) care m-au facut să-mi irosec complet timpul în care am scris 5 email-uri și am dat 3 telefoane. După ce am organizat un mic demo cu sistemul lor minune, am trecut la etapa de lămuriri la oferta primită. Având de mai multe ori confirmarea că toate costurile au fost incluse în ofertă, am trecut la partea de revizuire contract. Ținând cont că prima impresia a fost că sunt interesați de contract, extinzând oferta destionată exclusiv persoanelor juridice și către persoane fizice, am presupus că sunt orientați către nevoile noastre și livrează (total greșit).
După demo, oferta s-a metamorfozat într-o direcție neașteptată, și anume: din (espressor comodat gratuit, contract 6 luni, comandă minimă contract de 1200 pastile) am ajuns la (espressor comodat+garantie 750 RON, contract 6 luni, comandă minimă contract 1200 pastile). Nimic neobișnuit ai putea spune, numai că 750 ron reprezintă o achiziție de espressor și comanzi când vrei și ce vrei de oriunde fără contract. De ce s-a schimbat oferta subit? Pentru că acești băieți deștepți nu sunt înregistrați la ANSPDCP ca procesator de date cu caracter personal, dar în schimb cereau toate datele personale (plus copii la acte) și, drept urmare, mi-au făcut o ofertă de nerefuzat: să plătesc sau să mă conformez. Cum conformitatea la regulile idioate și ilegale nu a fost niciodată punctul meu forte, le-am trimis un călduros “fuck you very much”, le-am inchis telefonul și am trecut la următorul furnizor :)
Din cauză că am ajuns cu multe thread-uri similare deschise, nu mai am timp să le deschid un dosărel mic la ANSPDCP. Nu pot decât să închei cu un simplu Q.E.D.
Recunosc că nu mi-a plăcut literatura în liceu și nici sistemul de învățământ de atunci nu mi-a deschis acest apetit. Am primit recent un email cu fragmente din lucrările lui Pastorel Teodoreanu iar unul din ele mi-a plăcut la nebunie și as vrea să-l citez mai jos:
“Oare nu-ţi mai aminteşti,
Vorba din bătrâni lăsată?
Din beţie te trezeşti,
Din prostie niciodată.”
Nu pot să nu remarc că aceste patru randuri de mai sus descriu perfect situația majorității cetățenilor acestei țări, o majoritate care târăște în urma ei o minoritate care iși dorește o cu totul altă direcție. Un punct comun al tuturor mâzgălelilor din acest blog este datorată acestei majorități. Îmi este din ce în ce mai evident că a apărut, acum ceva vreme, un curent în continuă dezvoltare, curent pe care aș vrea să-l numesc “prezumția de a fi prost” și aș vrea să-i demonstrez existența apelând la un exemplu recent (din sutele disponibile).
După cum ai aflat din Vinerea Prostilor, mă chinui (la propriu!) să dau niște bani unor furnizori de soluții “cafea-la-birou” cerându-le niște lucruri simple și de bun simț. Este fustrant cum am ajuns în poza în care le fac vânzarea în locul lor și sunt tratat ca ultimul fraier. Stiu că oamenii adevărați de vânzări sunt excepții în România și tocmai de asta mă arunc eu în “plasa” lor, din cauză că ei nu mă pot prinde nici dacă și-ar dori.
Poate că sunt eu tâmpit, dar un client în plasă este unul care trebuie servit, nu? Ce fac ei în schimb este aproape paradoxal: se incurcă în plase și iși bat joc de client. Cea mai proastă presupunere pe care o fac ei este că sunt cei mai deștepți, iar restul sunt proști. În realitate ei sunt niste proști cu două mari categorii de clienți: proști (majoritatea) și restul (mai mult sau putin pretențioși, cu așteptări mai mici sau mai mari, care fac compromisuri). Avantajele majore ale unui prost sunt clare, nu le neg:
- nu-l doare și se simte bine în pielea lui;
- nu e autocritic și nu invată din experiențe, dă vina pe zodie sau pe ghinionul personal în cazul eșecurilor; dacă incearcă de cateva ori același lucru ar putea avea norocul chior să-i reușească, moment în care prostul devine fudul și plin de el (ăștia reușesc tot timpul să mă scoată din starea de calm);
- dacă vrei să-i demonstrezi că e prost, sinapsele lui ajung în blocaj și discuția se va reseta la începutul ei (ăsta ar fi mecanismul de conservare al prostiei).
Am dat recent peste niște tâmpiți (alcor holding, cu minuscule din respect) care m-au facut să-mi irosec complet timpul în care am scris 5 email-uri și am dat 3 telefoane. După ce am organizat un mic demo cu sistemul lor minune, am trecut la etapa de lămuriri la oferta primită. Având de mai multe ori confirmarea că toate costurile au fost incluse în ofertă, am trecut la partea de revizuire contract. Ținând cont că prima impresia a fost că sunt interesați de contract, extinzând oferta destionată exclusiv persoanelor juridice și către persoane fizice, am presupus că sunt orientați către nevoile noastre și livrează (total greșit).
După demo, oferta s-a metamorfozat într-o direcție neașteptată, și anume: din (espressor comodat gratuit, contract 6 luni, comandă minimă contract de 1200 pastile) am ajuns la (espressor comodat+garantie 750 RON, contract 6 luni, comandă minimă contract 1200 pastile). Nimic neobișnuit ai putea spune, numai că 750 ron reprezintă o achiziție de espressor și comanzi când vrei și ce vrei de oriunde fără contract. De ce s-a schimbat oferta subit? Pentru că acești băieți deștepți nu sunt înregistrați la ANSPDCP ca procesator de date cu caracter personal, dar în schimb cereau toate datele personale (plus copii la acte) și, drept urmare, mi-au făcut o ofertă de nerefuzat: să plătesc sau să mă conformez. Cum conformitatea la regulile idioate și ilegale nu a fost niciodată punctul meu forte, le-am trimis un călduros “fuck you very much”, le-am inchis telefonul și am trecut la următorul furnizor :)
Din cauză că am ajuns cu multe thread-uri similare deschise, nu mai am timp să le deschid un dosărel mic la ANSPDCP. Nu pot decât să închei cu un simplu Q.E.D.